Statistici
mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi123
mod_vvisit_counterIeri192
mod_vvisit_counterSapt. aceasta1114
mod_vvisit_counterSapt. trecuta2157
mod_vvisit_counterLuna aceasta5321
mod_vvisit_counterLuna trecuta4639
mod_vvisit_counterTotal1323356

We have: 26 guests online
Azi: Aug 16, 2018

Asezare geografica

?ara sau Valea Alm?jului este situat? în sud-vestul României, în cadrul Mun?ilor Banatului, fiind o veritabil? depresiune intramontan? de-a lungul V?ii Nerei (Nerg?niului), orientat? aproximativ est – vest,  cu o lungime de circa 30 km ?i o l??ime de 10 km. Are aspectul unei cop?i (carli?e), m?rginite la nord de mun?ii Semenicului ?i Aninei, de mun?ii Alm?jului în sud ?i est ?i mun?ii Locvei în vest.
Pân? în anii 1828-1829, ?ara Alm?jului avea satele, cu excep?ia celor din mun?i, desfiin?ate de administra?ia austriac?, situate într-un p?trat cu latura de circa 10 km (liniile Prigor – Borlovenii Vechi ?i Dalbo?e? - Moceri?), iar c?ile de acces, mai mult poteci decât drumuri, aproape inexistente ast?zi, legau zona cu Caransebe?ul, prin Borlovenii Vechi, L?pu?nicel, Teregova, cu Iablani?a ?i Craina – peste Br?celcova, cu Or?ova – de la Rud?ria, prin mun?ii Alm?jului, cu Oravi?a ?i pusta Cara?ului – prin Poneasca ?i Br?det, dar ?i prin Valea Scocului ?i cu Biserica Alb? – prin Buceaua, peste mun?ii Locvei.
În anii 1828-1829, Alm?jul se extinde prin înfiin?area localit??ilor Borlovenii Noi (Breazova), în est ?i ?opotu Nou (Buceaua), în vest; se restructureaz? re?eaua de drumuri astfel c?, în prezent, accesul în Valea Alm?jului, este posibil dinspre Oravi?a – peste Marila (peste 800 m) ?i Anina, pe Valea Mini?ului, dinspre Caransebe? ?i Or?ova, prin Iablani?a, Cheile Globului, ??rova (peste 400 m) ?i Cheile Prigorului ?i dinspre Moldova Nou?, pe un drum de creast? – pietruit pe alocuri cu piatr? de râu – care vine peste „Gheorghe” la ?opotul Nou.
Din punct de vedere fizico-geografic, depresiunea Alm?jului s-a format prin scufundarea acestei zone ovale în miocen, urmat? de de o acoperire a m?rii ter?iare. În cadrul V?ii Alm?jului se pot separa dou? zone: Dealurile Bozoviciului ?i depresiunea propriu-zis? a Alm?jului. Dealurile Bozoviciului sunt situate pe latura nord-vestic? a depresiunii, la poalele Mun?ilor Aninei ?i Semenicului, fiind formate predominant din ?isturi cristaline, cu incluziuni de banatite.
Deoarece râurile au transportat ?i depus peste fundamentul de ?isturi cristaline str?vechi, cantit??i apreciabile de materiale aluvionare, depresiunea propriu-zis? a Alm?jului are o petrografie în care sunt cuprinse ?isturi cristaline, peste care s-au depus depozite de pietri?uri, nisipuri, marne ?i argile, intercalate de tufuri ?i c?rbuni. În urma ac?iunii de depundere de tip piemontan, relieful se prezint? sub form? de trepte concentrice, în care s-a produs adâncirea re?elei hidrografice. Astfel au rezultat cele trei trepte de relief specifice unor asemenea zone: dealurile piemontane, terasele ?i lunca, dezvoltat? mai accentuat spre mun?ii Alm?jului. 
Predominante pentru zona Alm?jului sunt solurile brune luvice ?i soluri brune argiloiluviale, dar ?i solurile brune eu-mezobazice, iar în lunca Nerei, soluri pseudogleice luvice ?i albice.
În ceea ce prive?te subsolul regiunii, exist? z?c?minte de c?rbune în special brun (exploatate în trecut, dar ?i în prezent) ?i aur (motiv pentru care au fost adu?i prin 1800 ?igani b?ie?i din Oltenia, s-a mai încercat exploatarea dup? 1900, dar în prezent este abandonat?).
Datorat? mun?ilor ce o înconjoar? de jur-împrejur, Depresiunea Alm?jului are o clim? blând?, cu influen?e mediteraniene. Temperatura medie anual?, este cuprins? între 9 ?i 10 °C, iar cantitatea anual? de precipita?ii însumeaz? 700-800 mm, cu valori mai crescute în zona alpin?. Forma de groap? oval?, face ca vânturile s? afecteze foarte pu?in zona, ceea ce conduce în multe nop?i la fenomenul de inversiune termic?: aerul rece coboar? în depresiune ?i face c? de multe ori, Bozoviciul s? devin? polul frigului din Româmia, în tgimp ce localit??ile învecinate, Oravi?a ?i Moldova Nou?, unde este prezent fenomenul de foen, au cele mai ridicate temperaturi!
?ara Alm?jului este str?b?tut? de Nera (Ne?rg?ni); având mai multe izvoare în mun?ii Semenicului, p?trunde în Alm?j la Borlovenii Vechi, culege toate pâraiele de pe cele dou? versante: Mini?ul, L?pu?nicul ?i Moceri?ul, respectiv, Prigor, Rud?rica, B?nia, Gârbov?? ?i Bârz, ?i-l p?r?se?te la ?opotul Nou prin cele mai lungi chei din ?ar? (circa 20 km).
Flora ?i fauna sunt deosebit de bogate; în p?durile seculare predomin? fagul dar în amestec cu o gam? extrem de diversificat? de alte specii, ceea ce face ca toamna, paleta culorilor s? devin? aproape ireal de diversificat?. Din p?cate se pare c? stejarul a cam disp?rut din zon?, ultimul „st?jer”, de dimensiuni uria?e ?i cu o vîrst? matusalemic?, aflat în raza comunei B?nia, s-a uscat în anii ’30; de asemenea, din cauza lipsei de între?inere ?i a frecventelor incendii, multe paji?ti au început s? se s?lb?ticeasc? ?i prin aceasta, s? se produc? sc?derea valorii nutritive a nutre?urilor produse de acestea.

 

Ultimele articole

Cele mai citite

Hai cu noi pe facebook!
Parteneri media

Ziua de vest
Banaterra

Ziare Timisoara - toate stirile din timisoara aici!

Impresiile dvs.
Banatul de Sud este str?b?tut de 4 v?i principale: Valea Alm?jului, Valea Berzavei, Valea Carasului si Valea Dunării Valea Almăjului sau Alm?jul este una dintre cele mai caracteristice din aceste v?i, deosebindu-se de toate celelalte nu numai prin conturui ei geografic, care defineste un tinut aparte, Tara Alm?jului. ci si profilul ei sufletesc care defineste o lume aparte, lumea alm?jenilor. Inchis? intre munti, ca intre zidurile de piatră ale unei cet?ti, drumurile de fier n-au p?...

prof. Nicolae Ursu
Mar 10, 2011
Parteneri
Giroc-Chisoda
Comunitatea online a locuitorilor din Giroc si Chisoda
Valea Almajului
Informatii utile despre Valea Almajului
Ziare Timisoara
Ziare Timisoara - toate stirile din Timisoara aici!
Dumbravita Timis
Comunitatea online a locuitorilor din Dumbravita, jud Timis.
Repere Almajene
Informatii despre Valea Almajului (fostul site silviuvelcota.com)
Legaturi utile
Frumusetile naturale ale Banatului
cu localit?tile climatice-balneare si cataractele Dun?rii de Ing. Ion P?s?ric?
In afara gloriei
de Ion Marin Almajan
Matusa mea Maria Theresia
de Ion Marin Almajan