Statistici
mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi50
mod_vvisit_counterIeri71
mod_vvisit_counterSapt. aceasta279
mod_vvisit_counterSapt. trecuta770
mod_vvisit_counterLuna aceasta2336
mod_vvisit_counterLuna trecuta9458
mod_vvisit_counterTotal1312114

We have: 20 guests online
Azi: Iun 20, 2018

 

Asezare geografica

?ara sau Valea Alm?jului este situat? īn sud-vestul Romāniei, īn cadrul Mun?ilor Banatului, fiind o veritabil? depresiune intramontan? de-a lungul V?ii Nerei (Nerg?niului), orientat? aproximativ est – vest,  cu o lungime de circa 30 km ?i o l??ime de 10 km. Are aspectul unei cop?i (carli?e), m?rginite la nord de mun?ii Semenicului ?i Aninei, de mun?ii Alm?jului īn sud ?i est ?i mun?ii Locvei īn vest.
Pān? īn anii 1828-1829, ?ara Alm?jului avea satele, cu excep?ia celor din mun?i, desfiin?ate de administra?ia austriac?, situate īntr-un p?trat cu latura de circa 10 km (liniile Prigor – Borlovenii Vechi ?i Dalbo?e? - Moceri?), iar c?ile de acces, mai mult poteci decāt drumuri, aproape inexistente ast?zi, legau zona cu Caransebe?ul, prin Borlovenii Vechi, L?pu?nicel, Teregova, cu Iablani?a ?i Craina – peste Br?celcova, cu Or?ova – de la Rud?ria, prin mun?ii Alm?jului, cu Oravi?a ?i pusta Cara?ului – prin Poneasca ?i Br?det, dar ?i prin Valea Scocului ?i cu Biserica Alb? – prin Buceaua, peste mun?ii Locvei.
Īn anii 1828-1829, Alm?jul se extinde prin īnfiin?area localit??ilor Borlovenii Noi (Breazova), īn est ?i ?opotu Nou (Buceaua), īn vest; se restructureaz? re?eaua de drumuri astfel c?, īn prezent, accesul īn Valea Alm?jului, este posibil dinspre Oravi?a – peste Marila (peste 800 m) ?i Anina, pe Valea Mini?ului, dinspre Caransebe? ?i Or?ova, prin Iablani?a, Cheile Globului, ??rova (peste 400 m) ?i Cheile Prigorului ?i dinspre Moldova Nou?, pe un drum de creast? – pietruit pe alocuri cu piatr? de rāu – care vine peste „Gheorghe” la ?opotul Nou.
Din punct de vedere fizico-geografic, depresiunea Alm?jului s-a format prin scufundarea acestei zone ovale īn miocen, urmat? de de o acoperire a m?rii ter?iare. Īn cadrul V?ii Alm?jului se pot separa dou? zone: Dealurile Bozoviciului ?i depresiunea propriu-zis? a Alm?jului. Dealurile Bozoviciului sunt situate pe latura nord-vestic? a depresiunii, la poalele Mun?ilor Aninei ?i Semenicului, fiind formate predominant din ?isturi cristaline, cu incluziuni de banatite.
Deoarece rāurile au transportat ?i depus peste fundamentul de ?isturi cristaline str?vechi, cantit??i apreciabile de materiale aluvionare, depresiunea propriu-zis? a Alm?jului are o petrografie īn care sunt cuprinse ?isturi cristaline, peste care s-au depus depozite de pietri?uri, nisipuri, marne ?i argile, intercalate de tufuri ?i c?rbuni. Īn urma ac?iunii de depundere de tip piemontan, relieful se prezint? sub form? de trepte concentrice, īn care s-a produs adāncirea re?elei hidrografice. Astfel au rezultat cele trei trepte de relief specifice unor asemenea zone: dealurile piemontane, terasele ?i lunca, dezvoltat? mai accentuat spre mun?ii Alm?jului. 
Predominante pentru zona Alm?jului sunt solurile brune luvice ?i soluri brune argiloiluviale, dar ?i solurile brune eu-mezobazice, iar īn lunca Nerei, soluri pseudogleice luvice ?i albice.
Īn ceea ce prive?te subsolul regiunii, exist? z?c?minte de c?rbune īn special brun (exploatate īn trecut, dar ?i īn prezent) ?i aur (motiv pentru care au fost adu?i prin 1800 ?igani b?ie?i din Oltenia, s-a mai īncercat exploatarea dup? 1900, dar īn prezent este abandonat?).
Datorat? mun?ilor ce o īnconjoar? de jur-īmprejur, Depresiunea Alm?jului are o clim? blānd?, cu influen?e mediteraniene. Temperatura medie anual?, este cuprins? īntre 9 ?i 10 °C, iar cantitatea anual? de precipita?ii īnsumeaz? 700-800 mm, cu valori mai crescute īn zona alpin?. Forma de groap? oval?, face ca vānturile s? afecteze foarte pu?in zona, ceea ce conduce īn multe nop?i la fenomenul de inversiune termic?: aerul rece coboar? īn depresiune ?i face c? de multe ori, Bozoviciul s? devin? polul frigului din Romāmia, īn tgimp ce localit??ile īnvecinate, Oravi?a ?i Moldova Nou?, unde este prezent fenomenul de foen, au cele mai ridicate temperaturi!
?ara Alm?jului este str?b?tut? de Nera (Ne?rg?ni); avānd mai multe izvoare īn mun?ii Semenicului, p?trunde īn Alm?j la Borlovenii Vechi, culege toate pāraiele de pe cele dou? versante: Mini?ul, L?pu?nicul ?i Moceri?ul, respectiv, Prigor, Rud?rica, B?nia, Gārbov?? ?i Bārz, ?i-l p?r?se?te la ?opotul Nou prin cele mai lungi chei din ?ar? (circa 20 km).
Flora ?i fauna sunt deosebit de bogate; īn p?durile seculare predomin? fagul dar īn amestec cu o gam? extrem de diversificat? de alte specii, ceea ce face ca toamna, paleta culorilor s? devin? aproape ireal de diversificat?. Din p?cate se pare c? stejarul a cam disp?rut din zon?, ultimul „st?jer”, de dimensiuni uria?e ?i cu o vīrst? matusalemic?, aflat īn raza comunei B?nia, s-a uscat īn anii ’30; de asemenea, din cauza lipsei de īntre?inere ?i a frecventelor incendii, multe paji?ti au īnceput s? se s?lb?ticeasc? ?i prin aceasta, s? se produc? sc?derea valorii nutritive a nutre?urilor produse de acestea.

 

Ultimele articole

Cele mai citite

Hai cu noi pe facebook!
Parteneri media

Ziua de vest
Banaterra

Ziare Timisoara - toate stirile din timisoara aici!

Impresiile dvs.
Īntr'un semicerc dela N, E. spre S. V,, pe o raz? de 15-20 km, se īntinde frumoasa ?ar? a Almajului, acoperit? de p?duri seculare, alternānd cu livezi si ogoare īntinse de grāu si porumb, str?b?tut? cam diametral de s?lbatecul curs al Nerei. Printre satele principale cuprinse īn aceast? regiune, amintim la rānd: Bozovici, Borloveniu Vechi ?i Nou, Patas, Prilipe?i, Prigor, Rud?ria, Bania, Gārbov??, ?opotul Vechi ?i Nou, Dalbose?, Moceris si L?pusnicu-Mare. Judecānd numai dup? bog??ia solului cu īmbr?c?mintea lui de p?duri, livezi si cereale, se poate zice cu drept cuvānt c? pare o ?ar? bin...

Ing. Ion P?s?ric?
Mar 10, 2011
Parteneri
Giroc-Chisoda
Comunitatea online a locuitorilor din Giroc si Chisoda
Valea Almajului
Informatii utile despre Valea Almajului
Ziare Timisoara
Ziare Timisoara - toate stirile din Timisoara aici!
Dumbravita Timis
Comunitatea online a locuitorilor din Dumbravita, jud Timis.
Repere Almajene
Informatii despre Valea Almajului (fostul site silviuvelcota.com)
Legaturi utile
Frumusetile naturale ale Banatului
cu localit?tile climatice-balneare si cataractele Dun?rii de Ing. Ion P?s?ric?
In afara gloriei
de Ion Marin Almajan
Matusa mea Maria Theresia
de Ion Marin Almajan